10 decembrie 2010
2 februarie 2010
poezie
Pe plaja nesfarsita nisipu-i risipit Sant doar urmele pasilor care n-au venit Doar valul incruntat razbate onduitor Pe plaja eu stau singur mahnit si ganditoir Departe in zare si soarele apune Rostind incet doar ruga sa spre cer Croind in fata sa lumina cea suava Lasand in urma lui amurgul efemert Departe,pescarusii in zborul lor lor coboara Al apei luciu il zvarcolesc usor Privirea-mi oboseste pe luna nepatata Pe locul mistic unde,priveai si tu cu dor Priveam noi doi candva In vremuri ce-au apus Edrept, o noapte, doua Doar nu cat ne-am propus Ramas-a amintirea si plaja nisipoasa Revin doar eu ... cind gandul ma apasa Privesc in gol la luna luminoasa Si-astept tacut sa te intorci vreodata. Scrisa undeva prin 1997 Corund
Etichete:
poezie
12 ianuarie 2010
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)